Se afișează postările cu eticheta bw. Afișați toate postările

On these cold days, lost in what seems an endless fog, I search for warmth and some kind of comfort and well - being :)

But on the other hand I love the mist, even if it crawls into your bones with a cold creepy touch, and times and times before I've chased to get a glimpse of it

http://klaudiakrueger.blogspot.com/2008/03/pe-vreme-de-ceatza.html

Yet somehow, this one from last week, dense and blinding that lasted that entire day moved me in another manner. Perhaps not as creative as those in the link but it's not like I could have done that over again... is it?
I'll drink more than a warm cup of tea to that day :) It was a challenge to me :P

3 daughters he had

made for this http://www.dpreview.com/challenges/Challenge.aspx?ID=2297

Antique B&W Portraits challenge

even if at first I thought to use one from the last 3 photos of here http://klaudiakrueger.blogspot.com/2009/02/just-me.html

Toamna iar...

Am chef de scris, e toamna, rece, uda si intunecata. Cand cerul plumburiu face totul sa fie gri imi place sa ma pierd pe alei de parc si sa incerc sa-mi scot din amintire poezii melancolice. E imposibil sa vad viata in roz desi incerc. E toamna, anotimpul care-mi place, care ma indeamna la meditatie cu un pahar aburind de vin fiert in fata. E anotimpul care ma imbujoreaza cu frigul sau mai tare decat o idee nastrusnica ar face-o vreodata.

Pentru mine toamna incepe cu versurile lui Nechita Stanescu, cantate de Alifantis:

“A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.”